E un fenomen în viața mea de la o vreme, pierd momentele importante pentru mine…atunci îmi leg șireturile. Fără să vreau sau să pot controla, lumea e entuziasmată și emoționată în jurul meu, eu….eu îmi leg șireturile.
Am impresia de la o vreme că sunt în stop cadru, totul se mișcă, evoluează, doar eu sunt ocupat de lucruri mărunte la care lumea e indiferentă, tot încerc să scotocesc în detaliile care pe nimeni nu le interesează. Am început să las fumatul, e greu dar realizabil, nu…nu e promisiune electorală și nici măcar moft, simt că dacă nu o fac de bună voie, voi fi nevoit în curând.
Tot mai des îmi aduc aminte de o teorie pe care am găsit-o cu prietenii la o bere, TEORIA MANECHENULUI.
Poate peste o zi sau peste o lună, poate peste un an sau peste ceva timp voi avea ce vreau, sunt sigur că voi avea ceea ce nu am acum. Dar atunci și mansarda mea va fi goală și volanul de la mașină mă va privi în ochi, devin din ce în ce mai sigur că voi împărtăși bucuriile și nevoile singur, așa cum a fost până acum. În pauză îmi voi lega șireturile.
Pe o alee undeva, într-un magazin de lux, patronul a cumpărat un manechen nou, zi de zi treceau oamenii pe alături, îl măsurau cu ochii, apreciau hainele de pe el, era parte dintr-o vitrină de lux. Cineva intra, întreba sau cumpăra hainele. Sezoane la rând a stat la soare, mii de priviri a strâns. A schimbat haine, poziții, vitrine. Dar până la urmă e doar un manechen. A rămas să zacă undeva aruncat în depozit.
De mâine am să îmi calc cămășile, am să le așez cu drag pe umerar, am să fac curat în casă, am să îmi fac și ordine în cap, am să mă așez într-un genunchi, am să îmi strâng șireturile și am să ies din casă, ca să privesc în vitrinile magazinelor manecheni ca mine, singura difernță că ei sunt din plastic.
Zilele astea am înțeles că trebuie să plec din țara asta, m-am convins a câta oară, că nimeni și nimic aici nu mă ține.
Ghetele mele stau lângă ușă, sunt pregătite să plece, rămâne doar eu să mă încalț, să îmi leg șireturile și să plec. Oricum e seară și nici chef nu am. Mâine dimineața va fi o altă zi. Ziua în care șireturile mele vor fi legate.
